Dorinţa
            by Daniel Stancu
Când ai să pleci, 
Să nu trânteşti uşa. 
Să calci cu pantofi fără tocuri, 
Să nu trezeşti fericirea, 
Ce doarme,încă, 
Crezându-te în casă. 
S-alergi apoi 
La marginea unui ocean 
Ce te-aşteaptă 
Să îl cutreieri în corăbii de ceaţă. 
Eu nu voi atinge niciodată oceanul acela 
Şi chiar de voi ajunge vreodată acolo, 
N-am să găsesc, pe nisip, 
Decât urmele paşilor tăi... 
http://tatookis-guramare.blogspot.com/

Frumoasa poezie !
RispondiEliminaDa, întradevăr este frumoasă! Şi mie mi-a plăcut de aceea am făcut-o publică,este meritul lui tatookis :-)
RispondiElimina