Scrisoare de rămas bun
Ţi-am scris pentru că-mi lipseşte curajul de a-ţi spune, pentru că nu aş reuşi să stau în faţa ochilor tăi fără să tremur, fără să simt nevoia să te sărut. Ţi-am scris pentru că este singurul mod pentru a-ţi spune rămas bun, că te iubesc dar nu pot sta cu tine, nu pot sta fără tine dar nu pot sta nici cu tine, eşti egocentric, bastard si dulce fără limite. Sunt confuză pentru ca iubirea mă face aşa, iubirea ce simt şi care nu aş vrea să simt. Azi poate îţi pare straniu dar cine ştie, mâine vei înţelege ce este pentru mine şi ce este pentru tine. Suntem două persoane care ne-am întâlnit dar care nu suntem destinate să fim împreună. Ştiu că mă vei uita dar eu voi încerca în fiecare zi să-mi amintesc de tine pentru că mi-ai schimbat viaţa. Eşti tot ceea ce îmi doream şi nu te întreba „de ce”, adu-ţi aminte că ţi-am scris cu inima.
La fiecare cădere ”te voi prinde de mână şi te voi ridica” ,
La fiecare zâmbet „voi zâmbi cu tine”,
La fiecare greşeală „mă voi înarma ca să te apăr”,
Voi încerca sa nu-mi fie frică, „când frica mă va învinge”.
„Şi voi fi cu tine de fiecare dată când vei avea nevoie”.
Importanţa călătoriei nu constă în a şti unde eşti, dar în ce direcţie vrei să mergi, fără a pierde nimic din ceea ce întâlneşti pe drum…
Buna Cathy.Desi cred din suflet ca postarea asta nu ar trebui tulburata cu nici un comentariu -dupa cum vezi am lasat sa treaca o zi - un "eu"afurisit,indraznet si tupeist ascuns intr-un colt al sufletului,ma tot indeamna sa scriu.
RispondiEliminaCuvintele sunt udate de o lacrima aparuta in coltul ochiului,o lacrima de admiratie pentru curajul daruirii unui gand frumos si plin de iubire neumbrita de regrete.
Ca niciodata,voi fi scurt si doar iti voi reaminti ca soarele rasare in fiecare zi pentru tine si micuta ta roza.
Buna tatookis, am ezitat să răspund la comentariul tău, ştiu că ai dreptate numai că acum sunt în faza de apus... aşa că... nu pot să mă gandesc la răsărit, pare mult prea departe...
RispondiElimina