Dorinţa
by Daniel Stancu
Când ai să pleci,
Să nu trânteşti uşa.
Să calci cu pantofi fără tocuri,
Să nu trezeşti fericirea,
Ce doarme,încă,
Crezându-te în casă.
S-alergi apoi
La marginea unui ocean
Ce te-aşteaptă
Să îl cutreieri în corăbii de ceaţă.
Eu nu voi atinge niciodată oceanul acela
Şi chiar de voi ajunge vreodată acolo,
N-am să găsesc, pe nisip,
Decât urmele paşilor tăi...
http://tatookis-guramare.blogspot.com/
Frumoasa poezie !
RispondiEliminaDa, întradevăr este frumoasă! Şi mie mi-a plăcut de aceea am făcut-o publică,este meritul lui tatookis :-)
RispondiElimina