Cu nonşalanţă

                    by Daniel  Stancu

 

Cu nonşalanţă trecem prin astă lume veche
Lăsând în urma noastră parfumuri străvezii.
Visăm s-avem alături doar sufletul pereche

Şi ne ascundem dorul în vers, în poezii.

Cu nonşalanţă scriem cuvinte potrivite
Ce vor să ne traducă al dragostei secret,
Dorinţe, deziluzii aiurea risipite
In necuvinte scrise de un batrân poet.

Cu nonşalanţă credem că totul va fi bine,
Că tainica speranţa se va-mplini curând,
Că zilele noroase vor fi curând senine

Şi bucurii ne-aşteaptă de mâine, rând pe rând.

Cu nonşalanţă-nchidem o uşă-n urma noastră
Şi-o ferecăm cu lacăt de nedeschis, pe veci.
Iar cheia o ascundem, o stea pe bolta-albastră
Călătorind alene pe tainice poteci.

Cu nonşalanţă termin de scris aceste rime
Din scrisu-ţi izvorâte în pana-mi de poet  

Şi mă întorc la viaţa cu hoţi, violuri, crime
Ce ne condimentează o viaţă la pachet.

Pachet de legi, de norme, de privaţiuni, de date
Ce-ncearcă să traseze al vieţii noastre drum.  
De-avem curaj porni-vom pe drumuri neurmate
Cu nonşalanţă facem trecutul scrum şi fum  

http://tatookis-guramare.blogspot.com/